Scriu aceasta pagina in amintirea bunicii mele, Rus Iudita (Mimi cum i spuneam eu), nascuta in satul Rimetea.
Traseul a fost facut in data de 15 martie 2007, la 2 zile dupa inmormintare.
Am mers la Rimetea cu nasul meu, Andrei, cu care am urcat prima data cind eram mic pe Piatra Secuiului. Tot el mi-a povestit o serie de intimplari legate de acea zona, si mi-a aratat locuri pe care le-am revazut intotdauna cu mult drag. De exemplu Detunata - isi are denumirea de la faptul ca se desprind bucati de stinca din masiv si cad, provocind un zgomot care se aude pe distante mari.
Rimetea e un sat foarte frumos, pastrindu-si inca obiceiurile si arhitectura. Multi straini vin sa viziteze acele locuri, peisajele din zona; In sat se poate vizita chiar si un muzeu in care se pastreaza inca obiecte si vesminte traditionale. O serie de trasee se pot efectua cu plecare din sat: Vf Piatra Secuiului (Szekely), Coltii Trascaului, Minele de fier medievale(triunghi galben), Platoul carstic Bedeleu(banda rosie). Atentie mare la minele de fier: nu este amenajat si exista posibilitatea de surpare.
Ma aventurez pe un traseu simplu, de 8 km, traseu care urca prin Santu Mare(cruce albastra), pe o distanta de 1,7km pina pe vf. Piatra Secuiului(1128m). Drumul nu e obositor, dureaza in medie cam o ora, si nu prezinta dificultati prea mari. Totusi pe anumite portiuni exista zone cu grohotis. Aproape in virf este si un mic izvor. Privelistea de pe Piatra Secuiului este deosebit de frumoasa, cu toate ca in luna martie cind am fost, cam batea vintul. Pe drum era plin de ghiocei.
In saua dintre Piatra Secuiului si Coltii Trascaului, exista un stilp cu directiile si marcajele care se intilnesc. In dreapta la nici 600metrii e vf Piatra Secuiului (1128m), iar in stinga sunt Coltii Trascaului, care se vad chiar si de pe Muntele Mare.
Coborirea urmeaza sa o fac pe piriul Cetatii, prin partea de nord, prin padure, in stinga cum urci pe Santu Mare. Coborirea prin padure e cam abrupta si traseul e mai lung decit la urcare (2,7km).